franturi (II)

Traia niste zile de pagini albe...nu simtea nimic,si nimicul ala il strabatea in lung si-n lat,suierand atata de asurzitor ca ii ridica semne de intrebare..."de ce?" .."o fi anotimpul" o voce fada ii raspunse...alta "poate ai fost gol intotdeauna"...la care alta..."ii absurd...ai simtit..am fost toti martori"..."dar daca vei ramane asa acum?" ...Nu stia cu ce sa se linisteasca..."Cum sa te linistesti in liniste?"..si isi dadea seama ca exista mai multe tipuri de linisti...asta nu era una dintre cele bune. Si din intrebare in intrebare isi ciuli subit urechile ..suieratul golicios se opri... Era intuneric...o lumina plapanda si slaba ii batea la fereastra, si un sentiment de caldura il invada...era liniste...iar intrebarile incetara ..."pentru acum,ii bine...ii bine..." ,isi sopti el...